Mâna Domnului nu este prea scurtă ca să izbăvească
și urechea Lui nu este prea tare ca să deslușească.
Ci nelegiuirile voastre de Dumnezeu v-au despărțit,
de aceea El și-a ascuns fața și nu va auzit.
Pentru că mâinile voastre cu sânge sunt întinate
și degetele voastre cu nelegiuiri pătate.
Buzele voastre grăiesc cuvinte mincinoase
și limba voastră îndrugă strâmbătate.
Nimeni nu cheamă în spriinul său dreptatea;
nici un judecător cu cinste nu hotărăște,
nădejdea lor în lucruri deșarte odrăslește,
În vorbe fără rost silnicia zămislește.
iar de acolo doar păcatul se ivește.
Ouă de șarpe clocesc și pânză de păianjen urzesc.
Cei ce mănâncă din ouăle lor spre moarte pășesc,
iar din cele sparte năpârci se ivesc.
Din pânza lor veșminte nu se pot face
și cu lucrul făcut de mâna lor nimeni nu poate să se îmbrace.
Picioarele lor aleargă să verse sânge nevinovat,
iar cugetele lor de cugete viclene e spurcat.
Pustiirea și prăpădul în calea lor s-au liniat,
de drumul păcii s-au înstrăinat,
și pe urmele lor dreptate nu s-a aflat.
Cărările lor s-au întortocheat,
și cine pornește pe ele de pace nu a dat.
Pentru aceasta judecata s-a depăratat
și dreptatea nu ne-a apărat.
Noi lumina așteptăm,
dar iată de întuneric dăm.
Revărsatul zorilor îl căutăm,
dar în beznă umblăm.
Ca orbii pe lângă zid bâjbâim,
în miezul zilei ne poticnim.
Între oameni în putere ca niște morți ne găsim.
Toți ca urșii mormăim, ca porumbița guruim.
Judecata așteptăm, dar ea nu vine;
mântuirea, dar ea departe de noi se ține.
Căci păcatele noastre s-au înmulțit
și nelegiuirile împotriva noastră au încolțit.
Necredința și tăgada Domnului ne-au năpăstuit.
Grăirea minciunii și răzvrătirea ne-au nenorocit.
Născocirea și cugetarea la lucruri viclene ne-au urgisit.
Judecata și dreptatea nu se întâlnește.
Adevărul în piețe se poticnește.
Fapta cinstită nu se mai găsește.
Iar cel ce din calea răutății se ferește
este sfărâmat mișelește.
Și Domnul nostru a văzut și s-a întărâtat
că dreptate nu a flat
și a văzut că nimeni nu mijlocește
și s-a mirat.
Atunci brațul lui în ajutor i-a venit
și dreptatea Sa l-a sprijinit.
Cu dreptatea ca și cu o platoșă s-a îmbărcat
și coiful izbăvirii și-a pus pe cap.
Cu răzbunarea s-a înfățișat
și în gelozie ca cu o manta s-a înfășurat.
După faptă și răsplată:
urgie împotriva vrăjmașilor
și împotrivitorilor lui: răsplată.
Cei de la apus de numele Domnului se vor înspăimânta,
și cei de la răsărit de slava lui se vor înfricoșa.
Căci Duhul Domnului ca un șuvoi va veni.
Ca un Mântuitor pentru cei ce de păcate se vor căi.
Și legământul lui astfel vorbește:
”Duhul meu peste tine odihnește
și cuvintele mele pe care le-am pus în gura ta
din gura ta și din gura urmașilor tăi nu se vor depărta.
De acum și până în veac!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu