Cum ne desfundăm arterele
Testele de care avem nevoie
Deși bolile arteriale sunt silențioase în proporție de 90% - ceea ce înseamnă că nu manifestă simptome -, iar în jumătate dintre cazuri decesul subit este primul simptom, abordarea noastră lărgită din cadrul noii cardiologii ne-a amplificat dramatic capacitatea de a înțelege și a învinge inamicul.
Timp e ani de zile medicii au efectuat analize de sânge regulate, prin care au evaluat nivelul colesterolului HDL și LDL, al trigliceridelor și al glicemiei. În cea mai mare parte, doctorii sunt încă fixați pe valorile colesterolului și conceptul simplist al colesterolului LDL ”rău” și al colesterolului HDL ”bun”.
E o mare minciună și un deserviciu rușinos adus publicului atunci când industria farmaceutică și doctorii promovează iluzia unei protecții cardiace asigurate de înghițirea zilnică a medicamentelor care coboară colesterolul. Ele sunt de departe cele mai bune mijloace de prevenire a blilor cardiace.
În noua cardioogie folosm o varietate de teste pentru a identifica cu precizie problemele înainte de a apela la o procedură invazivă. Deținem în prezent intrumente de îndepărtare a pericolului și metode de diagnosticare cu adevărat uluitoare. Dar, adesea, doctorii nu știu că ele există.
Testele standard
Electrocardiograma (EKG)
O electrocardiogramă de repaus evaluează activitatea electrică a inimii în stare de repaus, furnizând informații precise despre ritmul cardiac și rata bătăilor inimii, precum și informații indirecte despre fluxul sangvin coronarian și acțiunea pompei cardiace. Testul este îndeplinit pe baze regulate în cadrul primei vizite la cardiolog.
Ecocardiograma
Ecocardiograma este examinarea noninvazivă cu ultrasunete ce înregistrează arii specifice ale inimii care bate, dezvăluind pattern-uri ale fluxului sangvin, și ne permite să măsurăm grosimea pereților care delimitează încăperile inimii. Disfuncția unui segment reflectă un atac de cord anterior. Ne putem forma o imagine foarte clară a locului în care valvele pot fi prea relaxate și neetanșe sau prea înguste și restrictive.
Testul de stres fizic (electrocardiograma în mișcare)
În mod tipic, electrocardiograma în mișcare este primul test de diagnostic utilizat pntru a determina prezența și/sau amploarea bolii coronariene. Exercițiul fizic constă în mersul pe o bandă de alergare monitorizată sau în pedalarea pe o bicicletă staționară în timp ce electrocardiograma înregistrează activitatea lectrică a inimii.
Testul nuclear e stres
Acest test este varianta ”Rolls Royce” a testelor de stres. Procedura îmbină banda de alergare cu imagini înregistrate pe o cameră computerizată sofisticată. Ea ne oferă o imagine plastică a inimii iemdiat după exercițiul fizic.un rezultat pozitiv indică restricția fluxului de sânge în una sau mai multe părți ale inimii.
Monitorul Holter
Un monitor Holter este purtat e obicei 24 h, timp în care este înregistraată fiecare bătaie de inimă. Acest test este cerut pentru a identifica aritmiile cardiace și pentru a monitoriza cât de bine funcționează medicația pentru a controla mai bine aritmiile.
Angiograma coronariană
Angiograma coronariană este considerată a fi standardul de aur ăn evaluarea bolilor de inimă. Este totodată cel mai invaziv test de diagnostic. Un cateter este inserat într-o arteră din zona inghinală sau dintr-un braț și dirijat către inimă. Un pigment special este apoi injectat prin cateter în fiecare dintre cele două artere coronariene care alimentează inima. Pigmentul furnizează o culoare contrastantă, ușor de vizualizat printr-o simplă scanare cu raze X. Imaginea arată severitatea și locul precis al blocajelor. Acest test nu este de obicei recomandat decât dacă testele preliminare relevă dovezi solide de blocaj al arterelor coronariene. Angiograma (imaginea rezultată) ajută doctorul în alegerea tratamentului ulterior, care poate include medicația, angioplastia cu balon, instalarea unui stent coronarian sau o operație bypass pe artera coronariană.
De curând a devenit disponibilă o tehnică nouă de scanare, numită tomografie coronariană în 64 de planuri, un echivalent noninvaziv al plasării unei camere de luat vederi în interiorul arterelor coronariene și al evaluarăă plăcii de aterom și a gradului de calcifiere. Cândva, ea va înlocui angiografia invazivă. Metoda furnizează o vizualizare care anterior nu putea fi oținută, a arterelor coronariene cu mult mai puțină radiație și un risc mai redus. În cazul în care cardiologul solicită o angiogramp standard pentru voi, întrebați dacă nu ați putea realiza în schimb o tomografie coronariană în 64 de planuri.
Angiograma carotidiană
Angiogramele carotidene folosesc o tehnică similară pentru a determina riscul unui atac cerebral. O angiogramă carotidiană este indicată atunci când un pacient manifestă simptome de flux sangvin defectuos către creier și/sau are o placă de aterom extinsă sau un grad ridicat de îngustare detectat cu ultrasunere.
Testele noii cardiologii
Analizele de sânge
Ca parte a unui examen fizic complet, medicul cere întodeauna o analiză completă a sângelui (CBC), testul electroliților (sodiu, potasiu), un profil chimic și teste ale funcțiilor renale. Evaluarea cardiacă obișnuită va include suplimentar un spectru al lipidelor (colesterolul total, colesterolul LDL și HDL, trigliceridelor și raporturile dintre aceste lipide).
Noi acoperim toți acești factori. Dincolo de colesterol, acordăm o atenție specială sindromului de sânge toxic, nivelurile periculos de ridicate ale homocisteinei, lipoproteinelor Lp(a), feritinei, fibrogenului și proteinelor C-reactive (CRP), ca și noului test de măsurare a inflamării selențioase AA/EPA.
Dorim să cunoaștem nivelurile hormonilor, mai ales ale estrogenului, testeosteronului și hormonilor tiroidieni. Chiar și o stare hipotiroidiană ușoară crește riscul de boli cardiovasculare, deoarece corpul are nevoie de hormoni tiroidieni pentru a metaboliza eficient colesterolul.
Verificăm starea cardiologiei metabolice – mai precis, dacă sistemul cardiovascular este sau nu bine aliementat cu energie. Pompa cardiacă primește oare suficiente materii prime pentru a-și îndeplini sarcina? Acele materii prime includ substanțe nutritive vitale, ca CoQ10, magneziu și L-carnitină. Dacă performanța pompei este sub nivelul normal, ne putem face o idee clară cu privire la necesitățile simple de suplimentare.
Considerăm ca o entitate separată gruparea de caracteristici specifice, cunoscute ca sindromul metabolic – un set alcătuit din cinci markeri biologici, lipsit de simptome (patru analize de sânge și circumferința taliei), care reprezintă un risc major pentru bolile cardiovasculare. Dacă avem nevoie de clarificări spulimentare și mai ales în cazurile în care rezultatele nu sunt imediat evidente sau în care există valori ridicate ale homocisteinei și ale tensiunii arteriale rezistente la tratament, putem apela la teste genetice.
Testele de sânge pe care le recomandăm și zona valorilor sănătoase ideale stabilite de noi sunt menționate ca să le puteți consulta. Aceste teste sunt bazate pe recoltări de sânge pe care doctorul vostru le poate solicita laboratoarelor medicale. Unele sunt acoperite de asigurarea medicală, iar altele, nu. Verificați dacă specialistul în asigurări al doctorului vostru sau cu reprezentantul companiei voastre de asigurări. Aveți în vedere că limitele normale pot varia de la un laborator la altul și reflectă în mod tipic gama valorilor găsite la 95% din americani, din care cei mai mulți vor muri în cele din urmă de boli cardiovasculare sau de cancer. Noi vă dorim valori bune.
Analizele de sânge conform noii cardiologii
|
Componenta sangvină |
Nivelul vostru |
Zonă sănătoasă |
|
CoQ10 |
|
1,0 – 1,8 µg/ml |
|
CRP |
|
<0,8 mg/L |
|
Feritină (fier) |
|
Femei <80 µg/L |
|
Bărbați <90 µg/L |
||
|
Fibrogen |
|
180-350 mg/dl |
|
Homocisteină |
|
<9 µmol/L |
|
Lp(a) |
|
<30 mg/dl |
|
Colesterol total |
|
125-300 mg/dl |
|
Colesterol HDL |
|
Femei 40-120 mg/dl |
|
Bărbați 35 -70 mg/dl |
||
|
Colesterol LDL |
|
70-130 mg/dl |
|
LDL oxidat |
|
0-650 unități |
|
Trigliceride |
|
50-180 mg/dl |
|
Raport AA/EPA |
|
1,5-3,0 |
|
Teste pentru rezistența la insulină |
||
|
Glicemia măsurată dimineața pe stomacul gol |
|
<100 mg/dl |
|
Insulina măsurată dimineața pe stomacul gol |
|
<17 microunități/L |
|
Hemoglobina A1C |
|
<6% din HGB totală |
Testul pentru detectarea excesului de fier
Testul de laborator necesar pentru determinarea nivelului de fier se numește feritină serică. Feritina este o proteină care depozitează fier în organism. Totuți, acest test nu face parte din programul de testare al celor mai mulți medici. Trebuie să-l solicitați – și ar fi bine să o faceți. Limitele normale pentru feritinp în SUA sunt 10-290 µg/L. Să presupunem că rezultatul vostru este 250. Majoritatea doctorilor neștiind legătura dintre fier și inflamare, n uar lua măsuri, însă un nivel peste 200 al feritinei dublează riscul unui atac de cord. Credm că nivelul optim este undeva în jurul valorii de 100.
Un defect moștenit care duce la absorbția în exces a fierului este larg răspândit în America de Nord, afectând 1% din populație și probabil cca 5% din pacienții cu diabet sau boli cardiovasculare. Asemenea indivizi obțin la testare valori între 200 și 400. În aceste cazuri, o combinație între donațiile de sânge și, dacă este necesar, terapia intramusculară de legare a fierului cu deferoxamină poate să coboare nivelurile de feritină.
Testarea nivelurilor de acizi grași esențiali
Un test nou de sânge al raportului AA/EPA măsoară relația dintre acidul arahidonic (AA), un acid gras de tip omega-6 care provoacă inflamație, și acidul eicosapentaenoic (EPA) de tip omega-3, cu efecte benefice. Aceste substanțe exercită un impact asupra echilibrului eicosanoizilor, substanțe asemănătoare hormonilor, produse de celule care influențează inflamarea. O cantitate prea mare de carbohidrați și zaharuri rafinate provoacă un răspuns insulinic. Pre multă insulină accelerează producția AA, care, la rândul ei, produce eicosanoizii pro-inflamatori și favorabili formării cheagurilor de sânge.
Sindromul metabolic
Sindromul metabolic implică un set specific de măsurători ale unor fenomene care nu cauzează în sine simptome, dar reprezintă factori de risc pentru bolile cardiovasculare, obezitate, diabet, fragilitate fizică și moarte prematură. Experții cred că unul din patru adulți din populația generală și unul din doi peste vârsta de 50 de ani suferă de sindromul metabolic fără să o știe. Medicii probabil majoritatea acestor factori în evaluarea lor, dar, de obicei, nu măsoară circumferința taliei și tind să nu coreleze aceste măsurători.
Sunteți expuși unui risc dacă aveți trei din următoarele cinci caracteristici:
· circumferința taliei peste 89 cm dacă sunteți femeie, și peste 102 dacă sunteți bărbat;
· glicemia măsurată dimineața pe stomacul gol peste 100 mg/dl;
· trigliceridele (grăsimile din sânge) peste 150 mg/dl;
· colesterolul HDL mai mic de 50 mg/dl pentru o femeie și mai mic de 40 mg/dl pentru un bărbat;
· tensiunea arterială peste 130/85 sau medicamente necesare pentru coborârea tensiunii arteriale.
În noua cardilogie, privim dincolo de cei cinci factori și luăm în considerare și nivelul insulinei măsurate pe stomacul gol și al hemoglobinei A1C. Aceste măsurători ne oferă dovezi suplimentare ale prezenței sindromului metabolic și al rezistenței la insulină:
· nivelul insulinei mai mare de 17 microunități/L;
· nivelul hemoglobinei A1C mai mare de 6% din hemoglobina totală.
Factorii genetici
Printre numeroasele beneficii aduse progresului geneticii se numără câteva teste care încearcă să identifice posibile probleme cardiace și cerebrale. Cu aceste informați, îi putem sfătui pe pacienți cu privire la acțiunile individuale pe care pot să le întreprindă pentru a ține sub control riscuri genetice specifice. Aceasta este o strategie bună pentru prevenirea blilor, cât și pentru terapia care va deveni predominantă în îngrijirea medicală.
De exemplu, componenta proteică a sângelui numită apolipoproteina E (APO E) joacă un rol important în metabolismul grăsimilor. Cele mai întâlnite trei alele (combinații de gene) resposabile pentur producerea de APO E sunt numite E2, E3 și E4. Aceste unități sunt asociate cu dezechilibrul colesterolului și al lipidelor.
Nu toată lumea are o alelă dată. Prezența uneia poate indica un risc pentru o anumită afecțiune. Noi verificăm prezența unor alele specifice, ceea ce ne ajută să luăm aminte decizii în privința tratamentului.
Acesta este un domeniu de cercetare dinamic. Vă prezntăm câteva exemple pentru a arăta modul în care stabilirea profilului genetic poate fi benefică în tratarea bolilor.
Alela APO E 2
Nivelul daunelor provocate de colesterolul și grăsimile oxidate din dietă este mai mic la oamenii care au alela E2 și cel mai mare la persoanele cu alelea E4.
Alela APO E3
Indivizii cu această alelă reacționează bine la activitatea fizică regulată. Dacă nivlurile colesterolului lor este ridicat, ei răspund mai bine la statine decât la vitamina B3 (niacină).
Alela APO E4
Oamenii cu alela E4 tind să aibă niveluri sangvine mai mari de colesterol, Lp(a) și trigliceride și niveluri mai mici de colesterol HDL. O alelă E4 este corelată cu sensibilitatea la bolile de inimă; două alele E4 sunt asciate cu tulburările de îmbătrânire prematură, cum ar fi bolile arteriale și maladia Alzheimer, mai ales dacă valorile colesterolului total și ale tensiunii arteriale sunt ridicate. Oamenii la care este prezentă alelea E4 trebuie să fie atenți la dieta lor, limitând răsimile cu grad înalt de saturare, ca untul și untura, și transgrăsimile (uleiurile hidrogenate din alementele procesate). Coborârea tensiunii arteriale și activitatea fizică regulată sunt importante .
Noi recomandăm un profil de risc inflamator total pacienților cu această alelă pentru că ei trabuie să efectueze cele mai stricte schimbări în stilul de viață care să susțină vindecarea. Deținerea a două alele APO E4, precum și o concentrație mai mare de mercur și o deficiență de magneziu reprezintă o combinație de mare risc pentru maladia Alzheimer.
Variațiile genetice pot să împiedice un proces bilogic numit metilare – transformarea unei substanțe din corp în alta prin aădugarea sau înlăturarea grupurilor metil la nivel molelcular. Grupurile metil reprezintă una dintre cele mai obișnuite unități structurale ale compușilor organici, constând din trei atomi de hidrogen și un atom de carbon legați de restul moleculei.
Metilarea poate să reconvertească homocisteina înșelătoare în metionină, un aminoacid esențial. Unii experți cred că până la 40% din populație suferă de o mutație în gena responsabilă de producerea enzimei metilentetrahidrofosfat reductază. Dacă vă numerați printre persoanle respective, corpul vostru poate să nu realizeze eficient transformarea. Pe măsură ce nivelurile de homocisteină urcă, deveniți mai vulnerabili la stresul oxidativ sever și la îmbătrânirea prematură. Acest efect genetic este asociat cu ateroscleroza generalizată, bolile arterelor coronariene, atacul cerebral, maladia Alzheimer și cancerul cervical. Nivelurile ridicate de homocisteină vă pot răpi ani din viață.
Tstarea genetică nu este absolut infailibilă sau pe larg înțeleasă de public, dar ar trebui avută în vedere mai ales cazurile dificile, cum ar fi cele ale indivizilor cu hieprtensiunea rterială, tendințe de formare a cheagurilor de sânge și niveluri de homocisteină care pur și simplu nu mai răspund la tratamentul obișnuit.
Prezența unei anumite gene sau alele oferă indicii despre felul în care un pacient poate răspunde la o anumtă dietă, medicație sau la un anumti tip de supliment. Dacă vă cunoașteți profilul genetic, inclusiv slăbiciunile genetice inerente, puteți întreprinde pași specifici pentru a neutraliza impactul acestor slăbiciuni.
Imigistica medicală
Există două teste remarcabile de scanare imagistică pe care am ajuns să ne bazăm în ultimii ani. Primul, tomografia computerizată cu fascicul de electroni (EBT), măsoară calcifierea din arterele voastre adică placa dură de aterom. Al doilea, măsurarea grosimii stratului intima media din artera carotidă, evaluează prezența plăcii moi vulnerabile. Aceasta este cea mai perriculoasă placă, cu cel mai mare potențial de rupere.
Rezultatele combinate ale acestor două teste ne oferă o imagine foarte precisă a plăcii de aterom la nivel sistematic și ne ajută să determinăm un program preventiv sau terapeutic cuprinzător.
Tomografia computerizată cu fascicul de electroni
Tomografia computerizată cu fascicul de electroni (EBT) este o tehnologie introdusă pentru prima oară la începutul anilor 1990 și se dovedește a fi o cale de încredere, noninvazivă, de evaluare a riscului unui atac de cord. Acesta este tipul de tehnologie care poate salva sute de mii de vieți.
Unul din factorii semnificativi pentru bolile cardiovasculare este cantitatea de calciu din arterele coronariene. Cardiologii folosesc termenul de calciu coronarian, sinonim cu cel de plăci de calcifiate. Acest calciu nu are nimic în comun cu cel pe care îl luați, de pildă, sub forma suplimentelor pentru a vă întări oasele.
Depozitele de calciu nu își au locul în pereții arteriali. Calcifierea indică un stres oxidativ excesiv sau o activitate nesănătoasă, care are loc în pereții aaarteriali și determină placa de aterom să se calcifieze și să se întărească. Când calciul se acumulează, pereții vaselor se irită și se inflamează. Orice regiune neregulată, iritată, a unui perete arterial atrage hematii și molecule grase, declanșând o secvență inflamatorie.
Măsurarea plăcii calcifiate s-a dvedit a fi un element de predicție mai bun pentru riscul substanțial al unui atac de cord decât oricare alt factor de risc al bolilor cardiovasculare indentificat în cercetările mjore, cum ar fi Framimghm Heart Study. Mai bun, din câte se pare, decât hipertensiunea, nivelurile ridicate ale colesterolului, obezitatea, fumatul, diabetul și sedentarismul. Cu cât este mai ridicată valoarea calciului, cu atât placa de aterom este mai calcifiată și cu atât mai mare este riscul de a suferi un eveniment coronarian. Chiar mai elocventă este rata de schimare a valorii calciului în timp. În medie, calciul coronarian progresează într-un ritm de 40% pe an. Indivizii cu valori statice sau lente ale progresiei prezintă cel mai mic risc.
De ce ar trebui să facem acest test. Recomandăm cu tărie testul EBT ca pe un instrument de monitorizare a bolilor ascunse, nediagnosticate sau silențioase, în special la oamenii care au un istoric familial semnificativ al bolii sau care prezintă factori multipli de risc. Să presupunem că avem un pacient cu un nivel foarte ridicat al colesterolului sau al proteinelor C-reactive (CRP), care nu este sigur sacă ar trebui să înceapă un regim cu statine pentru coborârea colesterolului, sau o pacientă cu un sânge toxic și cu un nivel ridicat al Lp(a), care este îngrijorată de efectele secundare ale terapiei de înlocuire hormonală cu estrogen. Un scor mic la testul EBT ne sugerează să folosim o aordare conservatoare. Un scor ridicat, mai ales unul care urcă rapid, impune o acțiune mai agresivă.
Avantaje. Tomografia EBT este rapidă, nedureroasă și durează mai puțin de câteva minute. Imaginile de scanare CAT ale inimii sut înregistrate în timp ce stați întinși. Nu există pigmenți sau metode invazive.
Dezavantaje. Acest test produce valori neobișnuit de mari ale calciului la indivizii care au avut operații de bypass sau de instalare a stenturilor coronariene. Vasul de sânge nativ, ocolit prin operația de bypass, blocat și plin de placa ateromatoasă, este măsurat, contribuind astfel la scorul mai mare. Un stent metalic va dăuna și el preciziei măsurătorilor. Cel mai mare scor pe care l-am întâlnit vreodată a fost a unui bărbat care fusese supus unei operații de bypass. El a avut un scor de 10 000.
ETB nu este o tehnică perfectă. Există rezultate fals pozitive și fals negative. Scanarea poate indica o calcifiere semnificativă; cu toate acestea, boala coronarianp obstructivă s-ar putea să nu fie prezentă. Scanarea poate dezvălui o situație care merită verificată cu testări suplimentare. În mod similar, un rezultat negativ poate să nu țină cont de prezența plăcilor de aterom moi, necalcifiate, în artere. Aceste plăci, după cum am eplicat, reprezint ăun pericol real pentru că au un potențial mai mare de ruptură și pot cauza blocaje arteriale în mai mare măsură decât placa coronariană calcifiată. Am văzut vase blocate la pacienți cu scoruri ETB scăzute.
Interpretarea rezultatelor testului. Valorile calciului măsurat de ETB variază de la 0 la peste 5 000. Un scor mai mic este mai bun. Un rezultat mai mare de 1 000 sugerează că un individ se poate afla cel puțin în zona de deasupa percentilei 75, cu un risc semnificativ de producere a unei morți subite sau a unui atac de cord. Cu cât înaintați în vârstă, cu atât devine mai mare probabilitatea depozitării calcului ca proces degenerativ. Calcifierea nu se produce de obicei înainte de vârsta mijlocie. Este alarmant de neobișnuit să măsurăm un scor substanția lal calciului la o persoană mai tânără. Nu ne-ar îngrijora un scor de 200 la un bărbat de optzeci de ani, dar ne-ar îngrijora aceeași valoare observată la un bărbat de patruzeci sau cincizeci de ani. Un scor de 200 sau mai mare la un bărbat sub șaizeci de ani reprezintă un semn al îmbătrânirii premature a sistemului cardiovascular. Femeile tind să înceapă calcifierea cu zece până la douăzeci de ani mai târziu decât bărbații. Prin urmare, interpretarea scorului trebuie să țină cont de sex și vârstă.
Când pacienții vin în cabinetul nostru cun un scor al calciului peste 75, demarăm imediat testare pentru identificarea markerilor biologici ai inflamării, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP) și un nivel ridicat de fibrinogen. dacă rezultatele sunt pozitive, problema este dublă – artere coronariene calcifiate și inflamare. Aceastî situație necesită un management medical imediat, inclusiv diagnosticare completă. Viteza este esențială. Cunoașterea scorului EBT și apoi luarea de măsuri, în că sunt necesare, vă pot salva cu adevărat viața.
Probabil că i-am prescrie o statină unui pacient cu un scor mare de calciu coronarian și cu un nivel ridicat de CRP nu pentru a-i scădea nivelul colesterolului, așa cum ați putea crede, ci pentru a profita de avantajul proprietăților antiinflamatoare ale medicamentului. Am prescrie probabil un inhibator ACE și ulei de pește. Uleiul de pește este o armă principală pentur că acizi grași penetrează placa de aterom în decurs de trei zile și ajută la prevenirea ruperii ei. Pentru a coborî nivelul proteinei C-reactive, am recomanda totodată activitate fizică moderată, regulată, o doză zilnic ăredusă de aspirină și o suplimentare au antioidanți și minerale, cum ar fi CoQ10 și uleiul de pește.
Grosimea regiunii intima media din arterele carotide
Recent, o nouă tehnică cu ultrasunete a devenit disponibilă ca mijloc de măsurare a grosimii stratului intima media din arterele carotide (IMT), această tehnică este recunoscută și ca testare cu ultrasunete a carotidei în modul B amplificat digital (Carotid Digitally Enhanced B-Mode Ultrasound). Imaginile arterelor cruciale către creier care sunt produse prin această tehnică oferă o evaluare de încredere, independentă, a riscului atât de atac cerebral, cât și de boală cardiovasculară.
Dispozitivul are o capacitate puternică de a identifica placa de aterom moale, necalcifiată. Identificarea acestei acumulăr ide placă, care amenință viața, ne permite să prezicem mai bine care sunt persoanele expuse la riscul unei boli grave sau al unei morți subite. Amintiți-vă că placa de aterom moale, flexibilă, are o tendință mai pronunțată de a se rupe decât placa solidă, calcifiată (tare), care este surprinsă prin tehnica de scanare EBT.
Cu IMT putem detecta un factor de risc periculos, larg răspândit, care altfel ar fi trecut cu vederea. Oamenii cu plăci de aterom moi în arterele carotide au șanse să prezinte plăci similare în vasele de sânge care duc la inimă. Blocajele în orice parte a sistemului circulator sugerează o acumulare de placă în alte locuri.
Organizația American Heart Association a sprijinit această procedură ca metodă eficientă de evaluare a blocajelor care nu au creat încă semne și simptome clinice. Asociația a declarat că, pentru oamenii lipsiți de simptome care sunt trecuți de 45 de ani, IMT adaugă un nivel substanțial de îmbunătățire a evaluării tradiționale a factorilor de risc. Ca și în cazul scorului EBT, rata de schimbare a carotidei surprinsă de IMT este mai semnificativă decât un singru rezultat IMT măsurat într-un singur moment în timp.
Cine ar trebui să facă testul. Luați în considerare testul IMT dacă aveți un istoric familial semnificativ de boli de inim sau atacuri cerebrale, dacă manifestați factori de risc cardiovascular multipli și/sau sunteți extrem de vigilenți în privința bolilor cardiovasculare timpurii. Testul este realizat adesea concomitent cu imagistica Doppler a fluxului sangvin prin arterele carotide pentru a se vedea dacă placa de aterm tulbură în vreun fel drumul sângelui către creier.
Interpretarea rezultatelor. Un program terapeutic cu agenți nutriționali și farmaceutici poate fi utilizat pentru a ajuta la inversarea procesului în situația în care s-a descoperit placă de aterom moale în arterele carotide, o abordare similară celei folosite de noi în cazul unui scor EBT anormal de ridicat. Totuși, am înclina aici mai mlt către suplimentarea cu fosfatidil-colină pentur a încuraja transportul în sens invers al colesterolului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu