Prea
multe
totuși ceva lipsește
ca
să mă pot simți mai puțin singură
toate-s
la fel
și
totuși altfel
cu
fiecare an
tot
mai sărace și triste
ceea
ce mă tulbura adineauri
astăzi
abia de mă mai atinge
și
nu sunt decât lacrimi ce curg
prea
des și fără motiv
compensate
cu mici sclipiri
de
bucurii contrafăcute
cerul
e la fel de senin
păsările
își cântă voioase cântul
salcâmii
și teii sunt în perioada de glorie
toate
celebrează viața
în
cea mai frumoasă lună din an
iar
mie mi-i dor
teribil
de dor
de
o fericire pe care am trăit-o
acum un secol
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu