Aspecte psiho-mitice ale călătoriei eroului din basmul ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” de Petre Ispirescu

 

Basmul debutează cu nedorința lui Făt-Frumos de a se naște. Tatăl acestuia, împăratul, îi făgăduiește toate bunurile din lume, dar nu poate să-l împace. Aici remarcăm refuzul eroului de a-și accepta condiția, căci lumea în care trebuie să apară îl condamnă la nefericire și moarte, iar el își dorește să rămână veșnic tânăr și fericit.  Deci se naște doar în moment când i se promite tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.

La cinsprezece ani Făt-Frumos cere de la tatăl său să-i dea ceea ce i-a făgăduit la naștere. Vârsta adolescenței fiind vârsta rebeliunii, nevoii de a-și confirma independența, autonomia și individualitatea. La această vârstă scopurile pot depăși limitele ordinarului, pot fi neverosimile și îndrăznețe, așa cum este dorința eroului basmului.

Contrar promisiunii de a fi urcat în scaun și a i se aduce cea mai frumoasă împărăteasă de sub soare ca soție, Făt-Frumos nu vrea să se încreadă în cultura patriarhală dominantă, fiind determinat să-și urmeze dorința sa cea mai profundă. Făt-Frumos renunță la o viață pentru alta, la o etapă a vieții pentru alta, la bogăție pentru nemurire. Părăsirea casei părintești, renunțarea la valorile învechite, asumarea propriei identități, afundarea în tărâmuri sălbatice. Tatăl și mama – aspecte ale psihicului reprezentând eul și colectivitatea – nu mai au puterea de odinioară. Chiar oferindu-i fiului un trai confortabil, nu-i mai pot influența viața, fiindcă destinul îi cere să ducă o viață de pribeag. În acest sens, tatăl și mama mor. Vântul și drumul sunt acum noii săi părinți.

Aici putem remarca neascultarea fiului, o încălcare a uneia dintre poruncile biblice ”Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie ție bine și să trăiești ani mulți pe pământul pe care Domnul Dumnezeu ți-l va da.” Neascultare ce o va plăti mai târziu.

Ajutorul său supranatural devine calul pe care și-l alege din grajdurile împărătești, cel care devine spiritul său călăuzitor. Așa cum se înâlnește în mitologie și în actualele religii ale naturii, spiritele animale sunt cele care însoțesc inițierea.

Moșia Ghenoaiei cu o mulțime de oase de oameni reprezintă un spațiu inițiatic, locul prin care Făt-Frumos, încălcând interdicțiile, grație vitejiei, triumfă izgonind și tranformând asasinul psihicului. Acest moment ne arată cât se poate de clar ce avem de făcut: să găsim cadavrele, să vedem ceea ce trebuie văzut, să trezim forțele psihice și să suprimăm energia negativă.

În plan arhetipal, oasele reprezintă ceea ce niciodată nu va putea fi distrus. Iar singurul bun greu de distrus, pe care-l avem, este sufletul nostru.

Drumul încercărilor nu se oprește aici, Făt-Frumos o are de înfruntat pe zgripțuroaica de Scorpie. Zgripțuroaica este o ancestrală putere sălbatică, reprezintă confruntarea cu propria numinozitate. Făt-Frumos fără să fugă, învață să se apropie de natura sălbatică, stă la masa Scorpiei, gest prin care ne învață să restabilim ordinea în casa sufletului, astfel încât, bucuria de a exista, pofta de viață să rămână intactă, iar lucrurile să se facă cu curaj.

Făt-Frumos vindecă piciorul Ghenoaiei și îi dă înapoi capul Scorpiei răpuse în timpul confruntărilor. Prin acest gest ne dă lecții despre moarte și reînnoire.

Și cum de obicei încercări sunt trei, Făt-Frumos împreună cu calul trec și de pădurea cu dobitoace înfuriate, acestea reprezintă un fenomen al rănii de grup, al durerii de grup. Doamna palatului este cea care hrănește lighioanele și deci îi salvează pe cei doi. Un psihic instinctual sănătos reacționează puternic la amenințări, insulte, lipsă de respect. O reacție sinceră este o componentă esențială a învățăturii privind universul colectiv al sufletului și al psihicului.

Imensa pădure sălbatică unde ajunge Făt-Frumos reprezintă locul sacru arhetipal de inițiere. Aici va trăi fericit. Până când, într-un moment de slăbire a vigilenței, trece de unicul spațiu interzis, Valea Plângerii. Aceast moment amintește de cel al izgonirii din Rai a lui Adam și Evei. Asemenea acestora, Făt-Frumos a cunoscut Raiul, nemurirea, fericirea absolută, nestricăciunea, dar a încălcat unica interdicție care l-a făcut să se întoarcă la condiția anterioară, o cădere din adevărata sa condiție. O întoarcere la nefericire și moarte.