miercuri, 31 iulie 2019

Anti-declin



Să nu-mi furi niciodată speranța.
Să mă lași să mă îmbăt cu iluzii.
Doar astfel simt că trăiesc cu adevărat,
de altfel m-aș zdrobi de realitatea crudă.

Nu e nevoie să-mi arăți că tu ești mundan,
iar eu cu capul în nori.
Am putea să ne întâlnim undeva la mijloc.
Eu să-ți povestesc câte-n lună și în stele,
iar tu despre cele pământești.

Nu te grăbi să distrugi ceea ce oricum
se va pierde într-un fel sau altul.
Hai să trăim clipa asta!
Hai s-o facem memorabilă!
Doar e în puterile noastre.

Te-ai obișnuit să fii întodeauna victorios,
iar în iubire e altfel -
câștigi doar atunci când capitulezi.
În iubire trebuie să uiți toate lecțiile învățate.

Nu căuta piedici, limite, opreliști
când am putea fi deasupra lor.
Doar cele ce ni se par nouă cu neputință
sunt cu putință la Dumnezeu.

Ți-ai propus să cucerești lumea.
Dar la ce ți-ar servi o lume decăzută?
Care nu mai poate fi salvată,
decât poate prin frumos, bine, iubire -
comori rare și în deficit.

Tu, comoară în devenire
nenumărate drumuri ai dres,
pășind pe ele ca pe covorul roșu.
Dar cel către tine cât o să-l ocolești?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sufletul după moarte de Serafim Rose