Zen la pachet de Sorin Hadârcă

 

Zen la pachet cuprinde o serie de impresii și analize ale realității sociale, economice, politice pe măsură ce aceasta a fost trăită de autor, deci o carte ce pe alocuri își pierde din corespondență la conjunctura de acum, dar care totuși, din nefericire pentru noi, rămâne actuală.

Despre politica de la noi

Societate divizată, falsificarea realității, lipsa memoriei sociale și incapacitatea cronică de a găsi ce e drept și ce e strâmb. După 20 de ani de la revoluțiile anticomuniste produse în Europa de Est la finele anilor `80, noi încă mai ieșim în stradă și ne revendicăm aceleași drepturi.

Nicio bunăstare personală nu poate fi fără bunăstare colectivă, pentru că asta presupune că deși ai mulți bani în buzunar, circuli pe străzi acidentate și slab iluminate; faci uz de servicii medicale aproximative; ai o securitate îndoielnică; nu poți părăsi țara decât trecând vama ambasadelor etc.

Regimurile autoritare preferă guverne alcătuite din tehnocrați pentru că e mai comod: au grijă de guvernare și dacă nu au grijă suficientă pot fi demiși cu ușurință, blamați, jumuliți, aruncați fără a păta imaginea imaculată a partidului.

Transnistria, numită de S.Hadârcă, bagajul autoproclamat al R. Moldova care l-a păstrat pe Lenin, grafia chirilică, unde sunt trupe de pacificatori care să ne apare de noi pe noi, care ne țin în vamă, ne țin ostatici, iar noi îi poftim cu insistență la negocieri, iar ei insistă asupra unui divorț civilizat, pentru că chiar fiind un instrument al Federației Ruse se simt mari în micimea lor.

Despre economie

Cât de justificat este să măsori performanța în termeni de creștere economică? E bine că PIB-ul crește, lucrul ăsta se traduce în locuri de muncă, salarii etc. dar e vorba doar de bunuri material și nu zicea evanghelistul Matei că ”nu numai cu pâine va trăi omul”? Homo economicus este o simplificare crasă, vecină cu neadevărul. Creșterea economică e condiție indispensabilă, dar nu suficientă. Pentru a măsura reușita trebuie să schimbăm cu regularitate optica și să privim lucrurile în ansamblu.

Despre sistemul nostru educațional

Procurori corupți, medici cinici, profesori frustați, polițiști criminali, funcționari enervați sunt prodese ale sistemului educațional aflat în derivă. Mottoul nerostit este: ca și cum am face treabă. Sistemul norvegian de educație se adaptează la ce dorește persoana, pentru ei să abandonezi facultate în schimbul alteia, să-ți întrerupi studiile pentru o perioadă nedefinită de timp și să le reiei atunci când ești copt, nu este echivalentul unui rateu social. La noi persoana se adaptează sistemului, dacă-l abandonezi trebuie să-l reiei de la zero. Soluția: angajarea profesorilor de elită, modernizarea materialului didactic, sprijinirea prin burse a specialităților care nu sunt la modă în detrimental celor ”prestigioase”.

Despre sistemul nostru medical

În spitale și clinici este insuficiență de medicamente critice, care parcă  sunt incluse în polița de asigurare medicală, și parcă nu. Culmea e că e acestea cunt disponibile în stocurile spitalului, dar rămân inaccesibile secției deoarece a ”încălcat” limita de solicitare a medicamentelor costisitoare. Astfel pacientul este tratat cu medicamente ieftine, iar cele costisitoare sunt rezervate elitelor. Atminteri, preparatele greu de găsit își fac apariția miraculoasă la sfârșit de trimestru, în cantități uriașe și cu termen pe cale să expire. Ordinul de ”sus” este să fie puse în circulație cât mai rapid până la expirarea termenului. Tocmeala e următoarea: instituția medicală, chipurile, obține o reducere generoasă la aprovizionare; Compania Națională de Asigurare în Medicină se spală pe mâini, căci planul de achiziții merge înainte; aprovizionatorii lichidează stocurile. Pacienții dau bani pe medicamente cu rost și fără rost. Între timp, alte buzunare se fac mai pline, dar pe ”hârtie” totul arată impecabil de curat.

Soluția: Clinicile trebuie să coreleze stocurile de medicamente la volumul consumat, medicamentele achiziționate trebuie să aibă cel puțin trei luni până la expirarea termenului. Un audit al instituțiilor medicale trebuie să aibă în vizor variația stocurilor.

Despre birocrație

Papirologia, adică completarea de formulare necesare sau redundante sunt practica răspândită în majoritatea instituțiilor de la noi, deseori este doar un moft al administrației care ține să meargă echipată la ”violante” (ședințe fulger). Peste tot acest timp costă, în cazul instituțiilor medicale, costă sănătate și vieți care ar fi putut fi salvate.

Despre corupție

Toate bunurile gratuite – educație, sănătate sunt cu asterisc. Nota de subsol te trimite la buzunar. Dacă vezi o vilă frumușică nelalocul ei, pipăie-ți buzunarul. S-ar putea să găsești vreo gaură neagră în el.

Despre ignoranță

Clădirile istorice lăsate să plonjeze în jos în confomitate cu legea atracției univesale. Apoi sunt încercuite ce un gard și lăsate să se demoleze conform legii universale a infamiei.

Tot aici, sunt adunate impresii de călătorie de prin Uzbekistan, stepa kazahă, Georgia, Baku. Dar și o serie de impresii de lectură raportate la realitatea mioritică, tipologii umane, adevăruri și minciuni, vrăjeli, amintiri, cam tot ce poate cuprinde jurnalul unui intelectual înzestarat, cu spirit analitic, realist.