se așază neaua pe ulițe și turle
acoperind moceriță și aur
se face liniște în sufletul ce-ar vrea să urle
se nevoiește și cel culcat pe lauri
se vor slobozite conștiințe împovărate
și spirite blazate însuflețite se vor
căci căi de rătăcire sunt nenumărate
și doar un drum adevărat, curățitor
înveți ce înseamnă răbdarea
de la cei ce-și înfrânează zilnic voința
se domolește orice tulburare
nimic nu se făptuiește fără stăruință
temnița ta se umple de har
și minuni se întâmplă clipă de clipă
timpul aici ți se pare un dar
chemarea trâmbițelor întraripă
inima se încrede în dreptate
când gurile mărturisesc de mântuire
se apropie orizonturi depărtate
neîndoios toate capăta o rostuire
se-ntâmplă lucruri mari și minunate
în locuri întunecate și înguste
grație celor ce cerul au putut a-l străbate
cu trupuri rănite și inimi robuste
cămara Ta e toată împodobită
cu trandafiri, ghirlande și crini
cu sânge de martiri stropită
acoperită de vânătăi și cununi de spini
vânarea de vânt și deșertăciunea
în neantul altei lumi se păbușește
frenetic îți înalți rugăciunea
căutând să-nțelegi ce-ți lipsește
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu