Venea din timpul diez de Bogdan Suceavă

 

Venea din timpul diez de Bogdan Suceavă surprinde o Românie post-comunistă, care nu a devenit încă o societate civilă cu instituții puternice și rămâne vulnerabilă la tot soiul de curente și promisiuni, fie ele politice sau religioase. În roman se suprapun mai multe povești despre tot soiul de secte care concurează între ele, fiecare venind cu promisiunile sale mistice și pline de vacuitate care deplasează atenția de la problemele curente nerezolvate din societate. După cum observă povestitorul (naratorul dispare rapid din prim-planul narațiunii):

Cu toții ne așteptam la un miracol. Îți amintești de anii ’90, cu toate misterele și istoria sa nespusă?

O figură salvatoare este Vespasian Moisa care aduce Viața, Adevărul și Libertatea în 1993 și câștigă o mulțime de adepți ai mișcării „Vestea Domnului”. S-a născut cu un semn din naștere pe piept care arată ca o hartă a Bucureștiului și încă la naștere o moașă a profețit:

     E harta Ierusalimului de-al doilea, semn născut, și nu făcut, venit de la Domnul și la care se cere închinare.

        Privită ca o a doua venire a Fiului Domnului, harta Bucureștiului adaugă o notă naționalistă plăcută și necesară, permițând adepților săi să creadă că România este într-adevăr un pământ ales. Printre celelalte teorii pe care le susțin, cea principală este că limba română este cifrul de la seiful universului, o cale de acces lăsată la îndemâna omului.

Limba română trebuie mulsă de sensuri. Lichefiate verbele, deplasată rădăcina sensurilor, prizați aburii fierberii ei, torsionat spațiul dintre substantive, căci acolo Domnul Dumnezeu, Cel Ce Este, temut fie numele Lui, a pus cheia unor înțelesuri mântuitoare. Dacă urmezi acea cheie, poți să culegi leacuri pentru care omenirea s-a zbătut dintodeauna. Este incredibil cât de clar și cât de simplu e totul. Toate ideile sunt geniale, sunt simple, sunt naturale, pot fi comunicate direct. De pildă la Einstein: totul este relativ, fir-ar să fie. Asta nu e o idee complicată, nu-i așa?

Una dintre mișcări își găsește propria mascota reîncarnată, un bărbat pretinde că este Ștefan cel Mare (iar adepții săi se numesc „Ștefaniști”). Pe Piața Victoriei din București au loc deflagrații între grupurile concurente care încearcă să se submineze reciproc. Între timp, serviciul român de informații încearcă să supravegheze și să controleze noile secte care apar și constată că (în ciuda serviciilor unui motan spion) situația le scapă de sub control.

De la teoriile limbajului la cele ale vibrațiilor ("totul este vibrație"), precum și diverse presupuse reîncarnări, obiceiuri religioase și mistice și fenomene supranaturale, Venea din timpul diez reflectă tradițiile intelectuale, religioase și politice din spațiul est-european din perioada post-comunistă.